Răstignit față de lumea religioasă

de T. Austin-Sparks

În ce mă priveşte, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Cristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine, şi eu faţă de lume! (Galateni 6:14)

Este interesant de observat modul deosebit în care vorbește apostolul despre lumea de aici. Acel termen este foarte cuprinzător și are multe de spus. Pavel atinge esența lucrurilor. Observați contextul, este bine să luăm seama la el:

”Căci nici ei, care au primit tăierea împrejur, nu păzesc Legea; ci voiesc doar ca voi să primiţi tăierea împrejur, pentru ca să se laude ei cu trupul vostru.” (Galateni 6:13).

Ce vrea să spună apostolul? Ei vor să spună: ”Vedeți câți prozeliți avem? Vedeți câți urmași și ucenici avem? Vedeți toate semnele binecuvântării divine care se revarsă peste noi?” Apostolul spune însă că aceasta este deșertăciune lumească atât în principiu cât și în duh; aceasta este lumea. În comparație cu ea, el arată clar care este poziția lui spirituală. Caut eu slava oamenilor? Caut eu să plac oamenilor? Nu! Lumea este răstignită față de mine și eu față de lume.

Acest lucru nu are importanță pentru mine. Ceea ce este important pentru mine nu este dacă adunarea meu are succes, dacă am destui urmași, dacă există toate manifestările succesului din punct de vedere exterior; ci ceea ce contează pentru mine este măsura lui Cristos în cei cu care am de-a face: ”Copilaşii mei, pentru care iarăşi simt durerile naşterii, până ce va lua Cristos chip în voi!” (Galateni 4:19). Cristos să ia chip în voi: aceasta este grija mea! Iată ce era important pentru apostol... nu extinderea, nici mărimea, nici popularitatea, nici asocierea cu lumea, toate acestea reprezintă deșertăciunea omenească. Aceasta este slujirea plină de succes și biserica plină de succes! Eu sunt mort față de toate aceste lucruri; sunt răstignit cu Cristos față de toate acestea. Lucrul care contează este Cristos: măsura lui Cristos în voi.

Observați cum se strecoară lumea înăuntru... și cât de lumești putem ajunge aproape pe nesimțite datorită faptului că ținem seama de lucrurile exterioare: de felul cum vorbesc oamenii, de ce vor crede ei, de ce vor spune ei, de atitudinea pe care o vor avea față de noi; de măsura simpatiei pe care o vom primi din partea lor, de vorbele pe care le auzim cu privire la succesul nostru. Acestea sunt valorile în ochii lumii, dar nu și în ochii Cristosului înviat. În creația nouă, de partea înviată a Crucii, doar un singur lucru stabilește valoarea: măsura lui Cristos în fiecare lucru. Nimic altceva nu are valoare, oricât de mare ar fi lucrul respectiv, oricât de popular ar fi, oricât de favorabil ar vorbi oamenii despre el; de partea învierii, toate acestea nu contează deloc. Ceea ce contează este cât de mult există din Cristos.

Voi și eu prin Crucea Domnului Isus trebuie să ajungem în locul unde suntem răstigniți față de toate aceste elemente. Ah, poate nu vă bucurați de popularitate, poate lucrarea voastră este foarte mică; poate nu aveți aplauze și lumea vă disprețuiește; dar în toate acestea există ceva din Cristos, ceva de care inimile noastre sunt legate. Domnul să ne dea har pentru acea răstignire. Există puține lucruri mai grele de purtat decât a fi disprețuit; dar și El a fost disprețuit și respins de oameni. Ce valoare poate avea măsura lui Cristos din noi în ochii lui Dumnezeu! Măsura învierii Lui! Aceasta este biruința Crucii: ”Departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Cristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine, şi eu faţă de lume”.