Toate lucrurile în Cristos

de T. Austin-Sparks

Ne uităm la Epistole și ne gândim la ele ca având de-a face cu zidirea Bisericii, a bisericilor, a superstructurii creștinismului și astfel, luăm tehnica Faptelor și a Epistolelor, ca pe un sistem doctrinar, un sistem al practicii, un sistem al ordinii creștine, iar Epistolele devin - și au devenit pentru mulți și pentru creștinism în general - un sistem cristalizat al practicii, rânduielii, formei, învățăturii; iar neputința întregii situații este tocmai aceasta: toată această paradă a ajuns ceva în ea înseși, iar Domnul Isus S-a pierdut și a fost uitat.

Mă întreb dacă detectați ce vreau să spun cu acest lucru? Vedeți voi, calea Duhului Sfânt este de a-L lua pe Cristos și de a-L arăta inimii, de a arăta că Cristos este rânduiala cerească, iar Epistolele nu reprezintă manualul rânduielii cerești, ci Cristos; totul în privința rânduielii trebuie păstrat în strânsă legătură cu o Persoană vie. Dacă devine un lucru, atunci devine un sistem pământesc; iar din Epistole puteți face sute de sisteme diferite pământești; toate zidite pe Epistole. Ele sprijină orice număr de sisteme diferite, de interpretări diferite, reprezentate de rânduieli creștine, dar motivul este că aceste sisteme au divorțat de Persoana vie.

Observați preaiubiților, există numeroase lucruri, numeroase subiecte, teme, învățături: ”împărăția lui Dumnezeu”, ”sfințirea”, ”viața veșnică”, ”viața biruitoare”, ”biruitorul” sau ”cea de-a doua venire a lui Cristos”. Acestea sunt doar câteva subiecte, teme, adevăruri, așa cum se numesc, care au fost luate și dezvoltate separat de Scriptură și care au devenit lucruri cu care oamenii au ajuns foarte mult ocupați și de care sunt interesați foarte mult, ei sunt interesați de lucruri. Unii oameni roiesc în jurul învățăturii sfințirii, alții roiesc pe marginea celei de-a doua veniri a Domnului, a profeției și așa mai departe. Așa se formează aceste grupuri. Aș vrea să spun că dacă Persoana Domnului Isus ar domina, toate aceste lucruri ar fi imposibile.

Ce este împărăția lui Dumnezeu? Este Cristos. Dacă pătrundeți în adâncul Evangheliilor, veți descoperi că împărăția lui Dumnezeu este Isus Cristos. Dacă trăiți în Cristos, sunteți în împărăție și știți ce este împărăția în orice detaliu, căci Duhul Sfânt vi-l arată pe Cristos. Mai întâi, împărăția nu este un lucru. Când împărăția devine ceva universal, ea va fi pur și simplu expresia manifestării lui Cristos. Asta-i tot. Ajungeți la împărăție și în ea, prin Cristos; și este la fel în orice altă privință.

Ce este sfințirea? Nu este o doctrină. Nu este un lucru. Este Cristos. El a fost făcut pentru noi sfințire (1 Cor. 1:30). Dacă sunteți în Cristos și dacă Duhul Sfânt vi-l arată pe Cristos, atunci știți totul în privința sfințirii; dar dacă El nu este prezent, puteți avea o teorie și o doctrină a sfințirii, dar ea vă va separa de alți creștini și va duce pe mulți creștini în dificultăți. Probabil că învățătura sfințirii a condus pe mult mai mulți creștini în dificultăți decât orice altă doctrină, făcând din ea un lucru, în loc de a-L păstra pe Cristos, sfințirea noastră.

Vă spun aceste lucruri pentru a încerca să explic că noi ne aflăm în Școala lui Cristos, unde Duhul Sfânt nu ne învață lucruri, nici doctrina Bisericii, nici sfințirea, nici venirea Domnului, nu ne învață vreun lucru sau mai multe lucruri, ci pe Cristos. Ce este venirea Domnului? Iată un cuvânt care ne va da cheia: ”El va veni să fie glorificat în sfinții Săi și privit cu uimire în toți cei ce vor fi crezut” (2 Tes. 1:10). Observați? Venirea Lui reprezintă desăvârșirea lucrurilor care s-au petrecut în mod lăuntric în noi. Cum știu că venirea Domnului se apropie? Nu prin semne profetice, ci prin ceea ce se întâmplă în lăuntrul inimilor copiilor Domnului. Acesta este cel mai bun semn al timpurilor, și anume: ce face Duhul lui Dumnezeu în copiii Lui. Dar pe voi nu vă interesează acest lucru. Pe voi v-ar interesa mai degrabă ce se va întâmpla între Germania și Rusia, dacă, la urma urmei, acestea două vor ajunge la un consens și vor alcătui o alianță impunătoare! Unde ne conduc pe noi aceste lucruri? Unde ne-a condus pe noi toată vorbăria despre restaurarea Imperiului Roman? Acesta este doar un lucru. Dacă ne ținem strâns de El, Cel care este suma întregului adevăr, dacă ne mișcăm împreună cu El și dacă învățăm de la El, vom cunoaște mersul lucrurilor. Vom cunoaște ce este iminent. Vom avea în inima noastră șoaptele pregătirii.

Cea mai bună pregătire pentru Venirea Domnului este cunoașterea Domnului. Nu spun că profeția nu contează, nu mă înțelegeți greșit. Dar știu că există mulțimi de oameni care sunt pur și simplu adânciți doar în profeție, un lucru în sine; pentru ei, viața spirituală nu contează, ei nu cunosc umblarea lăuntrică cu Domnul. Am văzut astfel de vieți atât de des!

Nu voi uita niciodată o vizită făcută în Statele Unite, când trebuia să merg în orașele mari ca să vorbesc timp de o săptămână. Totul fusese aranjat, iar primul meu mesaj avea să urmeze ultimului mesaj al unui om care vorbise întreaga săptămână precedentă, despre profeție. M-am dus și eu la ultima lui strângere, la ultimul lui mesaj despre semnele timpului. Caietele de notițe erau scoase, oamenii scriau tot, erau atât de fascinați. Totul era extern, totul era obiectiv; ca de exemplu: Imperiul Roman a fost restaurat, la fel și Palestina. Știți, genul acesta de lucruri. Apoi, el a încheiat, iar oamenii așteptau și mai multe să audă, caietele de notițe erau deschise. Domnul mi-a pus pe inimă ca primul cuvânt să fie: ”Și oricine are această nădejde în El se curățește după cum El este curat” (1 Ioan 3:3); vorbeam despre efectul spiritual al nădejdii spirituale. Oamenii nu erau interesați de acest lucru! Caietele de notițe s-au închis, pixurile au fost puse de-o parte; nu exista interes pentru așa ceva; căutasem să fiu credincios Domnului vizavi de semnificația lăuntrică a acestui cuvânt, vizavi de ajustarea noastră față de Domnul și așa mai departe. Oamenii nu așteptau decât ca strângerea să se încheie. Când am terminat, abia dacă au așteptat să termin, s-au ridicat și au ieșit imediat afară.