Terenul mai înalt

de T. Austin-Sparks

Domnul a zis lui Moise: "Suie-te la Mine pe munte” (Exod 24:12).

Cred că Domnul spune multor copii ai Săi... și dorește să le spună: ”Suie-te la Mine pe munte”. Și când ajungeți să priviți îndeaproape, este foarte clar că gândul Domnului cel mai înalt și cel mai bogat pentru copiii Săi este ca ei să ocupe locurile înalte... ca ei să poată fi, în sensul corect, un popor înălțat. Toate acțiunile lui Dumnezeu pentru copiii Săi sunt în această direcție.

Domnul dorește ca copiii Săi să fie în părtășie cu El în locurile cerești – într-un loc înalt, la o adevărată înălțime spirituală. Dacă finalul cursei Bisericii va fi marcat de înălțarea ei, atunci, putem concluziona în mod corect, că spre sfârșitul zilelor din urmă, Domnul va pune un mare accent pe ascensiunea spirituală și morală a copiii Săi – El îi cheamă pe un teren mai înalt.

Cronologia lucrurilor este legată de spiritualitatea lucrurilor. Datele lui Dumnezeu se sincronizează cu starea copiiilor Săi. Nu va exista înălțare la ceruri a Bisericii decât pe terenul pregătirii ei pentru înălțare. Vremea când ea va fi ridicată este stabilită de Dumnezeu, ea va corespunde unei stări în care a ajuns Biserica. Nu va exista o înălțare la ceruri a Bisericii în mod mecanic și automat; totul va depinde de starea ei. De aceea, trebuie să existe o latură spirituală ca de asemenea, și ceea ce numim noi, o latură cronologică, iar ridicarea ei la cer trebuie să fie legată de înălțarea noastră din punct de vedere spiritual și moral.

Domnul caută, sunt sigur, să-Și ducă copiii pe un teren mai înalt – terenul cel mai înalt al credinței, terenul cel mai înalt al dragostei, terenul cel mai înalt al părtășiei, terenul cel mai înalt al viziunii și revelației spirituale, terenul cel mai înalt al puterii și autorității spirituale, terenul cel mai înalt al ascensiunii morale. Va trebui să reacționăm la tot ce este josnic... mic... fără valoare.

Va trebui să vedem că trebuie să ajungem pe un teren mai înalt în privința legăturilor noastre. Nivelul prezent este mult prea coborât – nu este suficient de înalt – nu se potrivește gândului Domnului.

În privința dragostei unii față de alții, trebuie să izvorască în noi simțământul că modul în care ne privim unii pe alții este mult prea redus. Trebuie să luăm atitudine față de acest nivel scăzut; trebuie să ne ridicăm din acest loc. Și astfel, în toate privințele vieții noastre raportate la Domnul, trebuie să existe înălțare; iar noi trebuie să vedem că înălțarea noastră are de-a face cu scopul final al lui Dumnezeu.

Aceasta nu este doar o predică morală pentru viața de zi cu zi – că trebuie să încercăm să fim mai iubitori, să arătăm o apreciere mai mare... și așa mai departe. Înălțarea noastră este legată de sfârșitul măreț pe care Dumnezeu îl are în vedere.

Iulie 1932